tag:blogger.com,1999:blog-37799500769593180182024-03-06T00:37:22.654+02:00gânduri de ignoratdoar poezii de citit la cafeaciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.comBlogger176125tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-85216242615944505692012-08-15T04:15:00.001+03:002012-08-15T04:30:19.407+03:00despre ploiplouă cuvinte discret,<br />
alb inocent, mesteceni<br />
cum toamna ascultă<br />
cu ochii încet.<br />
<br />
plouă din noi între ape<br />
inimi alese de val<br />
calde cum cad, <br />
pe calendar<br />
<br />
uite! azi plouă<br />
ferestre în zid<br />
desene de rouă, sătule<br />
închise şi mici.<br />
<br />
trupuri şi noi , ne plouă <br />
intens parcă luna,<br />
noaptea-i străină<br />
la sîn, creşte cu vina.<br />
<br />
ce ştii? aud şoapte,<br />
e vîntul ce lasă miresme<br />
copaci care cad<br />
înspre noapte.<br />
<br />
iar ploaia? nefiresc,<br />
ochii mei animale,<br />
rătăcesc flori de umbră,<br />
secunde prin palme.<br />
<br />
zîmbeşti o nuanţă,<br />
aproape ziua se lasă<br />
firesc, din fîntînî <br />
plouă imens.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-76092578392289836092012-08-07T01:13:00.000+03:002012-08-15T04:30:36.522+03:00despre şotronssst!<br />
asta mă scoate din meditaţie. sau ce naiba făceam eu acolo. un parc, o bancă, o alee rătăcită, puţini trecători la ora asta a zilei, apropape de apus.<br />
sst!<br />
mă revolt puţin! nu spuneam nimic, doar priveam vag un tufiş puţin ofilit şi încercam să mă bucur de ziua ce moare.<br />
sst!<br />
mă ridic puţin contrariată, mai mult de ochii lumii, am senzaţia că am luat-o razna. cîţiva părinţi îşi duc odraslele la culcare, e atît de cald încît nu mai ştii unde mergi, nu mai zboară păsări, nici vîntul nu-şi face curaj să tulbure arşiţa.<br />
sssssst!<br />
în jur, nimic, oameni ce pleacă, pomii ce suferă, căldură mai mult decît duce un suflet, nu înţeleg, se tot întunecă, oraşul parcă se întinde, dincolo de limite, se întinde, topit într-o acalmie generală.<br />
sssst!<br />
deja nu mai suport! de ce eu?<br />
un hohot de rîs îmi tulbură introspecţia.<br />
şi rîde, şi rîde de mă apucă nervii!<br />
şi rîd şi eu ca proasta, fără reper.<br />
şi gata. cu rîsul meu s-a terminat totul. respir adînc, cred că am luat-o razna, de la căldura, <br />
ador liniştea ..<br />
sssst!<br />
sar în sus ca la ultima judecată!<br />
nu înţeleg nimic, rîde apoi,<br />
mi se pare ca-i banca de sub mine,<br />
că-i luna, că-i tufişul analizat mai devreme.<br />
ssst!<br />
accept. în sufletul meu liniştea, ca o povară,<br />
stelele rîd, vesele,<br />
eu tac.<br />
<br />
ssst!<br />
<br />
<br />
ştiu, zăpăcitelor, mă cert cu ele,<br />
nu iubesc dimineaţa!<br />
<br />
pe trotuar, şotronul se ceartă cu trecători,<br />
ssst,<br />
umbra mea e mai vie decît sufletul tău!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-19630040608176022742012-07-08T04:00:00.000+03:002012-07-08T14:14:33.803+03:00despre verdeîţi aminteşti, clipa cuvînt,<br />
locul unde palmele adună vînt?<br />
îţi aminteşti trupul răscruce, ochii plecaţi<br />
spre tîmplă?<br />
uneori cred că zorile dor ascultînd luna,<br />
ca o definiţie a erorii.<br />
eu mă strecor, erată, în viaţa ta, <br />
tu, subliniezi tardiv greşelile de intonaţie.<br />
pielea mea are gust de rouă, <br />
gura ta seceră gestul , <br />
cineva duce la şcoală timpul,<br />
umbra ce rămîne e doar viitor.<br />
mi-e dor de tine ca de-o urnă,<br />
unde-a rămas vîntul,<br />
ultima redută mai grea ca ploaia.<br />
astăzi iubesc salcîmii, mîine marea,<br />
cineva cîntă o doină,<br />
ne domolim sufletele şi gîndurile...<br />
verde, verde, adînc!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-62863528421304502772012-06-01T02:16:00.001+03:002012-06-01T02:17:09.184+03:00despre rătăciriexistă un loc unde îţi laşi sufletul,<br />
un loc aparte, o fîntînă părăsită,<br />
unde stai şi aştepţi luna să-ţi despletească gîndurile,<br />
cît pentru un gest.<br />
există un loc unde îţi laşi visele, povară,<br />
în cumpănă, pînă la zi,<br />
şi aştepţi atingerea,<br />
pămîntul din palmă,<br />
sentimentul că o să creşti cu fiece clipă,<br />
mai aproape.<br />
e vorba de iubire, aşa, rebelă,<br />
şi singură-n noi, îţi spui,<br />
te aşezi cu tîmpla pe glezna ta<br />
şi taci. atunci se deschid aripi,<br />
şi-un zîmbet alungă norii, e greu să zbori<br />
cînd plîngi.<br />
despre noi....<br />
s-au inventat atîtea cuvinte cît nu ţinem minte.<br />
ne rătăcesc semnele de punctuaţie,<br />
şi dimineţile fără lună.<br />
din tot ce sîntem, luna e miracolul<br />
unui gest,<br />
unui anotimp,<br />
unui rost.<br />
o altă lume!<br />
îţi spui....ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-47171554835273338822012-04-11T23:39:00.000+03:002012-06-01T02:17:20.296+03:00despre limiteastăzi cuvintele sînt amărui, ca o ciocolată cu multă cacao,<br />
dulci, şi uşor picante, surpriza de pe etichetă,<br />
le înghit temeinic, vin cu o ceartă , toţi ştiu unde se termină<br />
sufletul meu.<br />
nu mai gesticulez, nu mai ridic tonul, oricum nu mă aud<br />
în primăvara asta toata lumea ştie ce vreau!<br />
mă uit pe furiş la rucsacul meu prăfuit, îi fac cu ochiul,<br />
te strîmbi! explodează cineva! eu mică,mai mică decit sufletul meu, tac!<br />
era un gest, inocent, spun! <br />
şi simt , şi gîndesc! şi tot mai mare se face un munte!<br />
ŞI EU , EU....<br />
nu ascult ce mi se spune! pfff... tac!<br />
şi tac! inima mea bate haotic! tac-tac-tic-tac-tac-tic-tic-tic...<br />
mă ridic şi iau cu mine toate temerile,<br />
se face lumină şi îşi duc mîinile la ochi!<br />
rid! se împiedică unii de alţii, şi rîd!!!<br />
din tot sufletul! <br />
alung praful rîzînd încă!<br />
pfffff!!!<br />
măi! e primîvară!<br />
mă duc să culeg ultima zăpadă!<br />
la naiba cu ce nu am făcut!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-77808466527461274472012-03-20T00:54:00.001+02:002012-03-30T12:20:48.377+03:00despre nimicurie noapte.<br />
noaptea e un lucru firesc, îmi spun,<br />
ca rana, trece,<br />
dimineaţa are gust de tei,<br />
cineva, cindva mi-a arătat teii.<br />
poezii simple, adînci ca un gînd...<br />
ce să-ţi spun astăzi?<br />
iubirea are gust de mîine,<br />
dulce- acrişor ca o gutuie?<br />
prostii mici cu aluzii!<br />
e dimineaţă!<br />
sau nu, ce contează timpul?<br />
îmi trec mîna prin păr şi îl vreau mai lung,<br />
clipe, îmi spun,<br />
cafea nu fac, mereu dorm mai mult ,<br />
ratez mirosul, şi senzaţia că cineva împarte cu tine asta.<br />
primăvara bate la toate uşile,<br />
unii deschid, alţii cred că o fac,<br />
eu aştept toamna,<br />
îmi place aşa, colorată, şi puţin tristă,<br />
ca tine.<br />
despre amănunte ţi-aş vorbi o viaţă,<br />
daca ai avea răbdare,<br />
aş trăncăni ca un tren,<br />
prin toate clipele noastre.<br />
cu gara niciunde,<br />
doar aşa, să fie....<br />
trecător.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-8669454945629515662012-03-16T01:50:00.001+02:002012-03-30T12:20:48.377+03:00despre anotimpurissst! e primăvară!<br />
asculta cum plînge zăpada.<br />
ascult!<br />
ce auzi?<br />
poeme scrise pe fugă, în gări,<br />
suflete măturate de vînt,<br />
poveşti fără noimă cu iz de trecut,<br />
palme reci, prea reci ,<br />
pe uşi ce nu se deschid.<br />
ai uitat ghioceii!<br />
şi mugurii ce-şi alocă dreptul la nins!<br />
am uitat, da, probabil fereastra mea<br />
dă spre mare.<br />
cum aşa?<br />
oglinda din toate,<br />
cînd vine primăvara, muntele se face mare,<br />
copii au părul cărunt<br />
bunicii rîd fluturi în suflet,<br />
se leagă de cer toate drumurile.<br />
apoi toţi cad,<br />
ninsoarea de mai!<br />
nu înteleg!<br />
primăvara mă face să ma simt uşuratecă!<br />
m-am îndrăgostit de oamenii de zăpadă,<br />
dar iubesc brebeneii, şi liliacul sălbatec,<br />
şi oamenii, cind încep să se dezbrace,<br />
ferestrele ce se deschid încet,<br />
şi ziua, mai darnică.<br />
ssst!<br />
e vremea anotimpului promis!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-88052120400135969452012-02-08T01:19:00.000+02:002012-02-08T01:47:42.467+02:00despre oameni de zăpadăte iubesc!<br />
auzi asta printre gîndurile tale?<br />
am obosit să bat inimă în mine!<br />
zîmbeşti.<br />
deschizi porţi spre nicăieri,<br />
copii cu aripi de fluturi, roz, desenează aerul<br />
nori obosiţi de vînt cedează,<br />
raiul, un loc mic, prea mic pentru inima mea mare!<br />
tu nu auzi!<br />
latră cîini străini în inima mea!<br />
întinde mîna, aprinde o stea, renunţă un gest,<br />
cît ştii ,sau taci,<br />
te adun din priviri!<br />
omul de nea e un lucru bizar,<br />
peste tot dau de el, zîmbeşte fugar,<br />
între ape îmi spune,<br />
eu curg, spre pămînt.<br />
mai lasă-mi o clipă desenul de nea,<br />
cît să-mi aprind o ţigară,<br />
un gest neatent.<br />
ce fac cu inima mea?<br />
tic, tac,<br />
timpul<br />
insolent!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-13526708087160070152012-02-03T01:29:00.000+02:002012-02-08T01:47:42.467+02:00despre zăpadăninge! pentru prima oară în iarna asta ninge,<br />
liniştit, şi parcă văd copilul întorcînd lumea<br />
cu josul în sus, un glob...<br />
anii ei au puţine piedici, zîmbeşte şi cînd o doare,<br />
eu mă gîndesc la copaci, la frig, să-i ierte.<br />
copilul din mine a uitat primăvara,<br />
copilul meu este, şi zburdă frenetic,<br />
şi oameni de zăpadă îi părem toţi,<br />
cîntă, cîntă cu glasul mării, al muntelui,<br />
cîntă iarna cu bucurie.<br />
o privesc amintindu-mi setea de zăpadă.<br />
oraşul trozneşte ca un pom bătrîn,<br />
străzi inutile trec paralel cu gîndurile mele...<br />
nu recunosc!<br />
anii nu mi-au umbrit iarna,<br />
doar trupul.<br />
ea rîde! mă ia de mînă şi cîntă!<br />
uite mami, fluturi de zăpadă!<br />
ştii, spune, ei cad din aripi de înger!<br />
zîmbeşte mami, îngerii se pregătesc de primăvară!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-54008647015761771462012-01-25T01:36:00.000+02:002012-02-08T01:47:42.467+02:00despre iarnăiubesc zăpada, ca toată lumea, acoperă!<br />
nu mă gîndesc la primăvară,<br />
când afli că lîngă ale tale au lasat şi alţii...<br />
şi copilul meu cum desenează,<br />
oameni de zăpadă fără nasturi.<br />
o întreb de ce şi zîmbeşte.<br />
nu-mi răspunde, dar ştiu.<br />
ce rămîne dacă dezbraci un om de zăpadă?<br />
amintiri. gesturi. vise. zîmbete.<br />
e copil, alege ce vrea din alb,<br />
eu, eu îi întind mîna şi o duc acasă,<br />
aşa ştiu eu să îi fac un om de zăpadă.<br />
iarna e anotimpul cînd toţi se cred mai buni,<br />
de la fulgi, spune ea,<br />
crede că fulgii cad din aripi de înger,<br />
că sînt un dar, ca mugurii,<br />
dacă o întrebi de alt anotimp. altă filosofie de şase ani.<br />
ninge, şi-mi amintesc păsări zgribulite,<br />
le priveam pe fereastră cum mîncau din restul de cină.<br />
ninge, şi mi-e dor de o sobă, cu lemne ,<br />
copaci să-i plîng în somn .<br />
ninge.<br />
şi am doar teama.<br />
că nu vor fi destui muguri<br />
cît să-i facă verde în suflet.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-22346261836785219412012-01-13T02:24:00.000+02:002012-02-08T01:47:42.468+02:00despre aniunele lucuri au nuanţe tîrzii,<br />
ca o vînătaie,<br />
pui plasturi pe gest, simple impresii,<br />
sufletul urlă, cui pasă?<br />
poţi să despici un om folosind cuvintele lui,<br />
nu ajută! <br />
se arată doar ce rămîne, doruri,<br />
greu de cuprins în trup.<br />
alte lucruri au reflexe, tardive,<br />
oamenii trec, tu stai şi crezi că aud.<br />
regret , n-am fost primăvară, ningea,<br />
muguri de om, îngheţaţi.<br />
răspunsul, treceri de pieton, albe,<br />
semafoare blocînd atingeri,<br />
îţi spui. anotimpul ăsta mă depăşeşte.<br />
şi taci.<br />
şi te ridici, şi te revolţi,<br />
şi eşti un an întreg de suferinţă,<br />
rătăcit printre ceilalţi.<br />
contează?ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-25413036869946827252012-01-07T02:57:00.005+02:002012-01-10T18:29:54.990+02:00despre munteîţi aminteşti, rucsacul meu cu cadru,<br />
fotografie veche, cu munţi-n buzunar,<br />
cum ne umbla, rebel prin plete vîntul,<br />
îţi aminteşti?<br />
te uită-n calendar!<br />
şi spune-mi amănunte, încet cum se coboară<br />
destinul, flori de colţ, şi umbre pe tăceri.<br />
dimineţi cu ace de brad<br />
şi ape, tremurătoare porţi în brebenei albaştri,<br />
liliac cu parfum peste văi, paşi cu aromă de calcar,<br />
nebuni, şi uitaţi copii .<br />
roua pe lemn, aburind focul trist,<br />
chitara ce doarme-n molizi,<br />
rătăciri, suflet de lună, <br />
zîmbete, popas, şi o stînă.<br />
miresme de foc, alungări de cuvinte,<br />
fumul din tot, drumeţi,<br />
cărare cu umblet mai rar, animale şi flori,<br />
necuvinte,<br />
un prag , un hotar, pietre,<br />
mîini apucînd mîini, înainte.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-63039259921485161122012-01-07T01:47:00.000+02:002012-01-07T15:10:46.205+02:00despre pendulauzi? îmbătrînesc copacii lîngă noi,<br />
frunze apleacă ramuri pînă la lut.<br />
de ce taci?<br />
deschide ochii, întinde mîna,<br />
şopteşte.<br />
sînt lîngă tine , mi-e sete şi teamă,<br />
umbli prin mine încălţat, <br />
ridică privirea pînă la soare!<br />
oamenii vin, oamenii pleacă, <br />
fiece suflet e gară, cu flori răspîndind parfum<br />
de bun rămas.<br />
amintiri trec prin guri, de la om la om,<br />
ca un sărut, ca un apus,<br />
noaptea visele prind viaţă.<br />
de ce taci?<br />
trecători au ochii tăi, acum aproape,<br />
acum departe, ca un pendul,<br />
rupt din sufletul meu.<br />
porumbei cu aripi închise, firesc,<br />
hrana din palme,<br />
îţi aminteşti nelămurirea?<br />
cum se iubesc doi oameni, definitiv?ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-52166726470010379492012-01-06T01:51:00.000+02:002012-01-07T15:10:46.205+02:00despre decupăritoată dragostea asta are gust amar,<br />
o coajă de portocală rătăcită între cuvinte.<br />
mîna întinsă ca şi cum ai îmblînzi un animal<br />
şi dorul meu de atingere.<br />
tu crezi că sufletul meu poartă linişti,<br />
eu visez timpul, pierdut în braţe,<br />
cît de linişte să fie-n război?<br />
cît poate duce la gură apa, setea!<br />
mă priveşti zîmbind clipele,<br />
mă alint aleatoriu, mîna mea aşteaptă,<br />
nefiresc, luna.<br />
mă cerţi că sînt ape, te iert că eşti mîine,<br />
îmi spui vorbe multe, ascult ce-i în mine,<br />
copii cu nuanţe de roz decupează firesc<br />
paşi şi minuni, comori, şi refugii,<br />
eu tac, supărată, tu dormi, obosit,<br />
ce-i pasă, scîrţîie o poartă,<br />
fluturi mor,<br />
e anotimpul cînd renunţă.<br />
somn uşor.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-62036768679266568732011-12-23T01:53:00.002+02:002013-12-16T22:59:50.928+02:00despre craciunmi-e dor de-un gest,<br />
o simplă aplecare,<br />
să nu-mi dai astăzi rest,<br />
dă-mi dezlegare!<br />
<br />
să pot atinge îngerii cu visul,<br />
să-mi cânte-n noapte luna,<br />
pe un peron rămas, iubitul<br />
să îmi atingă mâna.<br />
<br />
mi-e dor de-o vorbă,<br />
simplă înfruntare,<br />
nu-mi cere formă,<br />
fă-mă să fiu mare!<br />
<br />
să pot purta caii cu mine,<br />
în locuri fără tină,<br />
trist rătăcit tramvai în sine<br />
deloc să nu mai vină.<br />
<br />
mi-e dor de-un om, <br />
răstălmacind destine,<br />
şi rădăcini adânci de pom<br />
înfipte greu în mine.<br />
<br />
să-mi amintesc de primăvară,<br />
de un cavou cu frunze verzi,<br />
şi să îmi cânte o chitară<br />
încet, cum amănunte pierzi.<br />
<br />
mi-e dor de punct,<br />
aproape lângă umăr,<br />
un brad cărunt,<br />
lipsind la număr.<br />
<br />
să-mi amintesc, ca de urare<br />
cum trec copii cu palme reci.<br />
prin clipa mea de alinare,<br />
cum stai, cum pleci!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-20303976361636249622011-12-16T02:18:00.003+02:002012-01-07T15:10:46.206+02:00despre prietenienu-ţi recunoşti prietenii după cuvinte,<br />
nici după atingeri sau zîmbet,<br />
există o chimie a prieteniei, ca a dragostei,<br />
o simţi în privire şi în tăcere.<br />
întinzi mîna, ca şi cum ai invita un vecin la moară,<br />
căldura pîinii şi vocea copiilor, sătulă,<br />
asta oferi. <br />
e ca un roman prost gestul ăsta,<br />
e inima ta plină cînd simţi puterea,<br />
din mîna ce se lasă apucată.<br />
<br />
nu m-am născut singură, m-a prins un suflet<br />
şi m-a ridicat la şoapta mamei.<br />
atunci am îvăţat gestul.<br />
toţi oamenii te-njură de mamă,<br />
e frustrant să ştii că nu poţi da viaţă,<br />
că poţi doar să o iei,<br />
chiar şi cu o virgulă.<br />
<br />
mi-e dor de clipa cînd sînt,<br />
cînd palme fac leagăn, şi legămînt,<br />
folosit doar aşa, cuvînt mare, mi-e dor<br />
de clipa cînd am făcut asta<br />
cu oamenii.<br />
<br />
mă gîndesc mereu la virgulă<br />
ca la un loc unde am pierdut.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-88920560702455907142011-12-02T01:24:00.003+02:002012-01-07T15:10:46.206+02:00despre împrumutsînt o umbră, oamenii mă împrumută uneori,<br />
cu setea de ieri.<br />
le lipseşte probabil drumul drept,<br />
ca o inimă, ce bate în locul celei ce o au.<br />
le spun mereu, e o iluzie să crezi că evadările alină,<br />
că alţii sînt ceea ce nu ai, că timpul trece.<br />
nu, el nu trece, noi îmbătrînim clipele, uitînd.<br />
cuvintele mele au formă de clepsidră,<br />
mă privesc obosiţi, ce să fac?<br />
mă fac umbră şi îi urmez, zîmbind,<br />
nu ştiu eu prea multe, dar nu poţi trata sufletul<br />
cu alţi oameni.<br />
după ce le trece avîntul mă lasă,<br />
fiecare pe unde-şi găseşte odihna,<br />
sînt mereu rătăcită, şi mîhnită, mă întorc mereu în mine,<br />
cu dorul lor.<br />
spun mereu, mîine, mîine voi fi umbra mea,<br />
nu pot, sună ca o alarmă orice om ce caută.<br />
am uitat să spun, mă ofer voluntar să-i călătoresc clipe,<br />
mie îmi lipseşte ambiţia de a nega.<br />
iubesc şi eu, da, tot plec, şi mă întorc,<br />
ce ştiu eu e omul .<br />
mă trezeşte dimineaţa cu aromă de cafea<br />
şi zîmbet.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-91553057441235206362011-12-01T01:53:00.000+02:002011-12-02T00:31:31.166+02:00despre lipsămi-aş mai pune întrebări, dacă n-ar fi aşa rece anotimpul,<br />
uneori cred că frunzele cad doar aşa, să deruteze,<br />
altfel de ce le-ar plăcea copacilor vîntul?<br />
trec peste astea, dimineaţa tîrzie aduce zgomot,<br />
oraşul trozneşte a grabă, murmur ora cu detaşarea trenului,<br />
fără cafea, unde stau eu cafeaua e doar o iluzie.<br />
trec visul cu uitare, trec şi ziua ce vine la fel,<br />
visele mele au conotaţii sf, impropii.<br />
ştiu calea, sînt un robot leneş, urmez paşii de ieri,<br />
variază uneori trecătorii.<br />
nu muncesc, stau, aştept dezlegarea, ca un cîine ,<br />
cînd scap uit ce-am aşteptat, doar scheaun.<br />
iar noaptea, cu greu asumată, mă face să-ntreb.<br />
nu mi-am găsit rostul pînă la tine,<br />
mai zbor uneori, clipe de frică,<br />
în rest, te privesc dormind, şi tac,<br />
ce-aş face de te trezesc?ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-33244314856849065492011-11-29T02:11:00.001+02:002011-11-29T02:55:02.920+02:00despre fărîmeam nevoie de spaţiu să-mi iert cuvintele,<br />
de trup să uit timpul,<br />
şi de încă un om, să fiu rezonabilă.<br />
întind mîinile cu foamea pulsînd în vene<br />
şi nu renunţ, nu, cu ochii.<br />
după cortină, aşa simt tăcerea, <br />
umbra unui eşec ratat.<br />
fărîme de gînd ,carusel pervers,<br />
adunînd pe băţ, vată de zahăr,<br />
elogii, miresme, o frunză bătrînă,<br />
tabloul de ieri, astăzi, mahmureli cu chip de vină<br />
tardiv. viitorul.<br />
dacă mă întrebi, îţi răspund, furioasă,<br />
dacă nu, trec strada şi privesc în vitine,<br />
himere croite , podeţe podite-n culori.<br />
şi îmi aduc aminte ceasul cînd stau,<br />
goală ca un popas, margini de drum, călători,<br />
respiraţii de nori, risipe.<br />
noaptea, noaptea nu mai văd amănunte, <br />
fac ce ştiu, îngîn luna, sar oameni, uit lumini<br />
şi tac, ceas bătrîn, inimă rea,<br />
iubire , <br />
zîmbesc, de ce ?<br />
şi cum nu am obosit, mă cert cu brazii,<br />
conuri!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-9607284388056307192011-11-22T01:31:00.004+02:002011-11-29T01:08:44.745+02:00despre copacimi-am tatuat pe tîmple ani, rotunzi ca de copaci,<br />
vis călător şi-un vreasc de veac m-a rătăcit<br />
în ochii tăi am frunze, şi rădăcini în ceas stricat<br />
mă tulbur printre aripi, nu îngeri, adieri de ieri,<br />
cînd vine iarna amorţesc în clipe, adînc, ca o fîntînă,<br />
cu braţele ca nişte şine, aştept o primăvară<br />
să mai vină.<br />
şi vine şi-mi pleznesc pe buze muguri, cu gustul tău,<br />
de clipe pline, zîmbesc la frunzele pămînt, <br />
ca o uitare de cuvînt.<br />
doar ploaia mai anină trupul , cu-atingeri lungi <br />
de timp prea scurt, cum numai amintiri <br />
mai pot spăla trecutul din priviri.<br />
inevitabil vine setea, o vară cu tristeţi uscate,<br />
răstălmăcind tot ce ating, pămînt şi timp<br />
se coc sub ultim anotimp preludii de iubiri.<br />
cu toamna trec şi răni şi vină,<br />
culori îngenunchează un răstimp,<br />
da, inocente stau în palme reci atingeri<br />
şi-n ape cad, rugină.<br />
sînt trecător prin timp ca o liană,<br />
nu am destinul de copac, <br />
în trupul tău mă regăsesc, mă pierd,<br />
şi tac şi-ngîn şi mor şi cer .<br />
lumină.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-1969901784354124112011-11-11T01:55:00.002+02:002011-11-11T02:02:23.625+02:00despre indiferenţemi-am luat un cal albastu, l-am visat întâi,<br />
l-am găsit, acum e-al meu, şi oamenii cred,<br />
că e derbedeu!<br />
mama-mi spune ieri n-ai fost, ştiu tabloul, <br />
l-am primit cînd eram un suflet, şi decorul,<br />
ca risipă!<br />
am citit o carte lungă, cu coperţi de piele,<br />
sufletul meu mai anină, de ea, vise, pietre,<br />
vagă reuşită!<br />
cine să iubească noaptea, ca durere?<br />
dimineţi cu amintiri, tardive,<br />
doar plăcere.<br />
m-am obişnuit cu lumea, trece fară vină,<br />
ninge, plouă, vin copaci, vin din urmă,<br />
clipe.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-13315244008615525442011-10-31T02:21:00.000+02:002011-10-31T14:43:32.331+02:00despre simplitatemă iubeşti?<br />
da!<br />
de ce?<br />
pentru că îmi porţi visele.<br />
cum aşa?<br />
e simplu! eu îmi doresc o îmbrăţişare,<br />
tu mă ţii în braţe cînd dorm.<br />
aşa de simplu?<br />
da!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-33898966623263319842011-10-31T01:02:00.003+02:002011-10-31T14:43:32.331+02:00despre noiuneori sînt pasăre, cu inutile aripi,<br />
noaptea îngîn luna, şi zbor.<br />
îmi întinzi mîna , îmi aplec fruntea, <br />
atingeri de vise-n fîntîni,<br />
şi zîmbetul tău, clepsidră,<br />
drămuind timp şi zbor.<br />
te iubesc, fiinţă cu ochi adînci, <br />
te iubesc în locuri ucise,<br />
în drumuri şi-n umbre, <br />
în zile cu soare, <br />
în ploaia cenuşă.<br />
alteori sînt om, <br />
suflet greu ca marea, <br />
trist şi albastru,<br />
ma atingi şi mă ierţi, <br />
ca un trecător, visarea.<br />
te iubesc, om cu trup de noapte, <br />
cald şi uitat în şoapte.<br />
plîng dimineţi despărţiri, <br />
trec trenuri prin gări,<br />
cuvinte obosesc.<br />
niciodată nu sînt taină, <br />
prin mine petreci,<br />
murmur şi rîu, promise poteci,<br />
te iubesc atunci,<br />
suflet de iarnă, <br />
alb şi pădure,<br />
focul din uşă,<br />
cu rugă, în trupul tău,<br />
popas.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-4224299921403576562011-10-20T01:50:00.000+03:002011-10-20T02:13:50.908+03:00despre iluziinu poţi fi trecător prin viaţa unui om,<br />
cînd iubeşti nu e ca şi cum ai traversa o stradă<br />
nu poţi spune te iubesc aşa cum împarţi o pîine,<br />
sufletul se simte, nu se dăruieşte.<br />
am iubit o floare<br />
tristă şi limitată în ghiveciul ei, mereu prăfuit,<br />
a trecut anotimpul, iubirea mea şi gestul<br />
ce-i ştergea de praf frunzele.<br />
am iubit un cîine,meru în pasul meu,<br />
umbra pe care nu o căutam, o găseam,<br />
a pierit cu vîntul, timpul prea scurt i-a pus amintirea<br />
pe frunze.<br />
am iubit un om, cu braţe înfipte în inima mea,<br />
şi şoapte, cîntece vechi mirosind a bunici,<br />
am iubit un om, <br />
mirosul lui pe pielea mea,<br />
iluzii de cuvinte.<br />
nerostindu-l s-a stins,<br />
ca un loc interzis.<br />
singur.<br />
şi da, iubesc.<br />
trecător prin tine.<br />
etern.ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-3779950076959318018.post-14512356152299324312011-09-29T01:56:00.001+03:002011-11-01T23:39:35.873+02:00dar...?noaptea luna îşi aminteşte,şi nori, şi umbre , şi foc, şi cîntări,<br />
locuri unde nu am fost, lucruri pe care nu le-am făcut,<br />
noi, priponiţi de-o eclipsă,ermetic pămîntul în noi.<br />
multe străzi, puţine treceri aduc amintiri la un loc,<br />
bezmetic, aş spune, oraşul acesta împarte.<br />
pe tarabe, cărţi ruginite, cuvinte de prisos,<br />
vînzători cu oglinzi, alegi pe suflet ce-ţi şade.<br />
cîini cu ochii închişi, de bunăvoie orbi,<br />
adulmecă, latră şi muşcă din noi vise .<br />
economie de umbră, sub streşine mici,<br />
cuiburi aduc pe la noi, rîndunici.<br />
brutării cu miros, spic omorît,<br />
foamea de noi e adîncă.<br />
şotron, numere mici,<br />
infinite poteci.<br />
şi eu, parcă tu,<br />
parcă eu, tu,<br />
zîmbind!ciuvicahttp://www.blogger.com/profile/09569343423742333988noreply@blogger.com0