joi, 17 septembrie 2009

locul unde nu mă ai

mi-am pus mîinile în jurul tălpilor şi am urlat
e vremea cînd se coc trupurile, e vremea amănuntelor lipite pe frigider
mi-am reparat gîndurile şi trec nevinovată dintr-un pahar în altul.
beţi!
e timpul cînd cresc arome ca nuferii albi răstălmăciţi în infern
adulmecaţi aşa cum se tranşează adăpostul
ceasul bate, fereastra este, certitudini desprinse din foi
ieri ai uitatat să-mi scrii prezentul
nimic fără laturi, totul cu palme
în definitiv nu sîntem decît un ciob de oglindă
eu airez, tu taci, tragi din ţigară şi mă priveşti paralel
undeva între noi trec ere
pămîntul se zbate oval în pîntec amorf
taci
pun mîinile în jurul tălpilor şi urlu
zîmbeşti
ştiu
iubirea o calibrăm în eternitate.

2 comentarii:

Geocer spunea...

Zi-mi si mie, te rog unde-ai gasit crema de epilat ganduri, ca si eu caut de multa vreme !

ciuvica spunea...

la intresecţia dintre trup şi fapte.
mai caută, cînd adevărul e unul, o vei găsi...he he.