sâmbătă, 6 februarie 2010

aberaţii pe note înalte


a fost ziua mea,
ne-am pus braţale unul în altul
ca într-un pahar adînc visele,
unii au zimbit,
alţii au curs, efectul de timp a trecut
nu mai e ziua mea,
oamenii mă privesc molcom, la fel,
mi-e teamă, am un an în plus şi o inimă
cum să împart la toţi?
ma simt ca o casă,
intră şi ies cum vor,
iluzii, pereţi, gesturi şi umbre
la final, sîntem toţi

mi-e teamă,
am limite de carne şi un termen
iubirea expiră ades
balansez în palme fîntîni
şi tac
timpul îmi gravează pe umeri povara.
succint povestesc, n-am loc de impresii,
e ziua mea
şi copila
nu-i lîngă
să-mi stingă depresii.

în toate-i un loc
comun ca o gară
şi trece un an,
să fie.
mi-e dor de voi
într-o doară.

a fost ziua mea şi un ban
face timpul să treacă
prin aripi ca vîntul,
despică o treaptă.

e loc pentru doi , o stare
şi-atît,
şi ştii doar noi
ne vom ţine etern de urît.

nimic mai normal ca o seară sub vie
şi greieri, şi vin, şi iarnă
o mie.........

a fost şi de timp mai avem
înainte, liman
să ne spunem cuvinte.

a fost şi de rest
primim
amănunte.

2 comentarii:

E.L.S.E. spunea...

Poezie cu rima!? Acum?...

Cam asa ar suna comentariile unor trendy

Mie imi place orice, cu conditia sa aiba sclipirea aia spre dincolo

Foarte inspirate fotografiile. Ar merge foarte bine intr-a coperta la carte

Felicitari autoarei!

pe www.buerebista.blogspot.com daca trimite material la goleam@yahoo.com poate avea parte de comentariu stilistic si literar amanuntit si cinstit

ii doresc inspiratie si putere de munca!

ciuvica spunea...

mulţumesc....inspiraţia s-a dus din cauza muncii...aşa că...nu ştiu cînd mai revin.