despre uitare

mai ştii?
mă ţineai în braţe cu iarna odată,
amorţeau clipe aşteptînd zăpadă şi-n oameni
nori ascundeau luna. spuneai
ssst...
e timpul altui alb.nopţi...
dimineţi ce umbreau ,îngeri
cu gene lungi tremurau cuvinte
şi aşternuturi, fărîme de gest
întoarse.
plecai cu tot din mine,
priveam şi gol trupul,
aţipea...
vise de zi întoarse,
zgomotul străzii,o cafea tare, aburind,
ochii ce dor,
lumina.
şi cum strigam ,
inutil să stau.
şi strada ,şi ziduri pretutindeni,
şi liniştea.
copii cu mîna-n mînă,părinţi,
şi foamea de fugă şi tăcerea,
oraşul arzînd , în fum de ţigară
un dor de gară....

mai ştii?
vin, pleacă şi stau cît să uite, păsări,
umbre-n fereste
ce cuprind şi alină
să uite.

mai ştii?
braţele tale ,
şi eu,
tot,
restul...