marți, 14 iulie 2009

e vremea să pictăm copite


a bătut orologiul de zece
pumni, aşa stau anii în pîntecul meu
e vremea abandonului
s-au copt palmele coapsele frunţile
acum se pleacă în munţi
cu albia alături
mică, tot mai mică precum umbra
n-am mîncat de atunci
gestul pare tardiv ca şi rucsacul din spate
căprioarele au gît subţire
copite înalte şi ochii cît mintea
aşa se fotografiază desfrîul
cum se aşează în straturi cartea
la marginea drumului
anii stau vineţi în pîntecul meu
în rucsac am voci înrămate
copile tu taci
e vremea obişnuinţei

Niciun comentariu: