vineri, 18 septembrie 2009

stă să fim

stă să plouă
aşa cum stau mîinile tale înainte de iubire
nu-mi spui cuvinte, îmi desenezi nori pe tîmple
pe coapse, pe umbră
de acolo
aerul respiră greu
tot greu e asfaltul ducînd oraşul în sus
ferestre de la care se aruncă gîndurile
decupează neutru trupuri
stă să iubească
oamenii au ochii în talpă
despicînd aripi ce cad spre pămînt
abandon
în pat e linişte
trupul tău stă să fie
aşa cum eu încă nu pot să cer
stă să plouă
ochii se acoperă cu pleoape
pe asfalt
inimi tac, din crisalide ies
clipe.

2 comentarii:

Minicoleta spunea...

dorm
stiu
sta sa ploua
de ce vreau
cand nu este
si de ce este
cand nu vreau?
deocamdata e toamna
sta sa ploua
in frunze mi-am facut culcus de galben
pana la cer?
la cer?

ciuvica spunea...

la cer?...probabil pentru că vrei şi iar vrei...albastrul.:)