luni, 26 iulie 2010

tăceri despre cuvinte


îmi amintesc, munţii au culoarea oamenilor
şi trec, şi adună, şi uită, şi cer
dinspre mine vin doar cuvinte
a fost, mai ştii, e noapte...
între oameni şi stînci stau brazii,
orbeşte,
ca o inimă pe care nu o confunzi ,
trec ape,
trec clipe,
trec oameni.
din tot ce am adunat
în buzunare păstrez numai piatra,
fără ecou, ca un suflet rupt de carne.
tăcerea nu e apanajul muntelui,
doar al meu, tac pentru că nu pot urla.
îmi cresc din carne brazi, brebenei şi păstrăvi,
tac.
la limita dintre mine şi alţii stau corbii
sfîşiind drumul înapoi.
trec ape,
trec oameni,
trec iubiri,
şi eu nu ştiu
de ce stau.

11 comentarii:

grasa spunea...

din ce in ce mai frumos!sti ca te iubesc!

Stefan Alexandru spunea...

Cu permisiunea ta as vrea sa pun poezia asta si la mine pe blog. Desigur cu numele tau pe catarg.

ciuvica spunea...

îmi e dor de tine grasooooo!!!!...

ciuvica spunea...

da copile, poţi posta tot ce vrei de la mine la tine...te pup!

rechargeable spunea...

Minunat
Pot fi si critic?
Iubirea nu trece niciodata (nici macar melancolic vorbind) pentru ca ea ne imbogateste si ne transforma sufletul.
Frumoasa imaginea corbilor care sfasie drumul inapoi. (ar fi si aici ceva de comentat)

ciuvica spunea...

a fi critic nu înseamnă a raporta cuvintele scrise la experienţele proprii...dar mă bucur că ai ceva de spus. vezi tu, orice trece, chiar şi iubirea, nu există nimic etern...poate doar timpul.
aştept comentariul pe care nu l-ai spus....poate el dezvăluie mai mult decît iubirea. :)
te aştept.

rechargeable spunea...

Hai ca nu sunt critic, vroiam sa scriu si eu ceva. Nu te supara te rog.

rechargeable spunea...

Ti-as lansa o provocare: scrii o poezie pentru mine plina de optimism si de iubire? mmmmmm Ce zici, te bagi? Hi hi!

rechargeable spunea...

Apropo de raspunsul tau. Timpul nu este etern, NI se termina, de eternitatea timpului nu ne putem folosi. De iubire insa putem profita la maxim, o putem duce dincolo de limitele cunoscute. Hi hi. Prea tare pentru tine?

ciuvica spunea...

timpul nu se termină, noi ne terminăm...iar iubirea este ceva de care nu poţi profita, doar ceva ce poţi trăi...

nu, nu scriu poezii pline de optimism,...iar iubirea cum spuneam, se trăieşte, nu se scrie...

vei înţelege cînd vei trăi asta...

mai vorbim noi.

L.R. spunea...

trec oameni, scurt, frumos si la obiect fara dorinta de a descrie inutil alte stari. imi place ideea