luni, 17 mai 2010

despre promisiuni


i-am promis fiicei mele că nu va suferi niciodată,
mă dor şi zîmbetele de atunci,

înger îngeraşul meu...

dacă ar fi să contabilizez toate gesturile inutile,
aş spune că a deschide uşa are întîietate,
nu vreau să plec, să vin , să primesc într-o cutie cu ferestre
nu vreau să am uşă,

ce mi te-a dat ...

îmi pot zugrăvi sufletul, îi pot pune şi termopane, sau îl pot izola termic,
e la fel de inutil ca o încuietoare pusă inimii,
dacă plouă pătrunde în carne acelaşi miros de igrasie egal cu singurătatea

eu sînt mic,

oamenii au drumuri, la asta se rezumă în ultimul timp,
eu visez la cai şi la păduri crescute din carne,
ceva ce nu vrei să epilezi, ceva în care ai vrea să te pierzi
departe

tu fă-mă mare..

mi-am amintit de promisiunea făcută fetei,
am strîns tare din dinţi şi am tăiat tot ce mă lega de trecut
mi-au curs din vene munţi, cuvinte, gesturi,
nu-mi mai amintesc, cred că nici n-aş fi vrut,
cum mă cheamă, cum o chemă,
a rămas insistentă şi dureroasă doar promisiunea

eu sînt slab

nu pot merge, palmele mele sînt fluturi, tălpile flori,
nu pot vorbi, gura mea adăposteşte lilieci,
nu pot vedea, din ochi îmi curg rîuri căutînd ,
nu pot simţi, pielea mea e loc de popas pentru cerbi,
sînt sperioşi şi-ţi trec prin carne fuga,
pot doar să-mi amintesc,

tu fă-mă tare...

copila mai cade,
mai cade, mai cade....

eu o ridic odată cu pămîntul
şi-i promit,
că nu va suferi,
niciodată.



4 comentarii:

Anonim spunea...

ciuvica imi place tot mai mult cum scrii e mai inovativ si nu e deloc ieftin sau socant
ma bucur pentru tine sper sa fie totul bine

dancristian

Mihai Paun spunea...

Beton! De obicei nu spun asta la prima citire, dar acum nu am nici o indoiala si o mai spun odata
Beton!

ciuvica spunea...

despre cum scriu, şi despre a fi bine....despre faptul că ajung în sufletul cuiva cuvintele mele...despre asta vorbim.despre mine....prea multe necunoscute.
mă bucur că te-am atins cumva, domnule dancristian.uneori mă lasă fără cuvinte reacţiile din jur...sînt un om timid. scuze.

ciuvica spunea...

aşa cum am spus, chiar nu ştiu cum să reacţionez la aprecieri...dar "beton" sună bine...mulţumesc!...:)