dacă aş fi gînd m-aş lăsa umbră ca după o ploaie
din care nu poţi scăpa
la marginea mîinii aş sta o secundă
ca un cîine ce n-a muşcat niciodată
în ziarul de mîne m-aş aşeza cu
un pahar de vin
telefonul cu bateria moartă
oglinda şi certitudinea că
va fi atît de cald încît nu va conta
ce va veni...
dacă aş fi trup m-aş încolăci în tine
ca un vierme în fruct
te-aş cuprinde înlăuntru de frică
aşa cum se bea din otravă speranţa
din păcate mereu în locul unde nu sînt
aş putea fi
mai trebuie
doar să trec strada ca şi cum
aş fi singură în lume
...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu