sâmbătă, 27 iunie 2009

un alt fel de a te abandona


cînd clipele au tîmpla mea căruntă
şi mor la pasul lor poteci
atunci te scuturi o secundă şi speri
aleatoriu în iubiri pe veci
în carnea unui nuc străbun respir
inele fără chin ce cresc în plin
cu forma unui timp rotund cu vrere
de gol în simţuri şi declin
aş vrea să poţi uza destinul
ca pe-o mănuşă ce-o încerci
cum se aud din răni suspine
a ce posezi dar nu confirmi
din crude maluri muşcă teama
prejudecăţilor în trei
şi laşi popasului din haină
povara decantărilor în tei

2 comentarii:

Ana spunea...

soare, devreme, punctată de-o leneşă
coadă - cadenţa trezirii într-o galeşă
zi, altă zi, niciodată la fel,
sub creastă coarda întinsă-n rapel
***
picioarele goale bat apa de ploaie
sub ploaie scăldatul oglindeşte o lună
sub lună privirea înfruntă furtună
sub şuier şi trăznet şi vifor - şiroaie
îmi curăţă viaţa de viaţă să cresc
altă viaţă pe goale picioare
în iarbă şi râset de soare -
mă spală tu, hău, să ştiu să iubesc!

ciuvica spunea...

ana era...cu braţele mai aproape de aripi decît orice cuvînt...ana era iubire.